Category Archives: expoziţie de carte

afis-scriitori-romani

ÉCRIVAINS ROUMAINS D’EXPRESSION FRANÇAISE

afis-scriitori-romaniMardi, 11 avril 2017, 14 h
Salle „Acad. Dinu C. Giurescu”

Conseil Départemental de Dolj
Bibliothèque Départementale „Alexandru et Aristia Aman”
L’Union des Écrivains de Roumanie – Filiale de Craiova
Radio Roumanie Oltenia Craiova

AMOPA – ROUMANIE

 

ÉCRIVAINS ROUMAINS D’EXPRESSION FRANÇAISE

Au programme:

  • Vernissage de l’exposition de livres Trésors de littérature francophone, issus de la plume des écrivains d’origine roumaine (fonds ancien de livres et donation Basarab Nicolesco)
  • Lecture – spectacle De Macedonski à Visniec . Participants: les éleves des écoles qui déroulent le projet éducatif «En lisant, en écrivant…»
  • Table ronde: Écrivains roumains d’expression française. Modérateurs: Dr. Maria Tronea, Dr. Mirela Mitu

Participants: professeurs de français et de roumain, écrivains.

afis-farago

Zilele Elena Farago

afis-farago27–30 martie 2017,
Ludoteca, Secția pentru Copii și Tineret

Zilele Elena Farago

”Zilele Elena Farago” este o manifestare dedicată împlinirii a 139 de ani de la naşterea poetei Elena Farago, scriitoare, traducătoare şi Cetăţean de onoare al oraşului Craiova, precum si directoarea Fundației Aman. Având o tradiţie de peste 30 de ani, manifestarea atrage de obicei sute de şcolari şi preşcolari, însoţiţi de cadre didactice.

Opera Elenei Farago va fi pusă în valoare, în aceste zile, atât printr-o expoziţie de carte, prin recitaluri prezentate de elevi, vizionarea unui film documentar: Personaliti craiovene: Elena Farago (1878-1954) cât şi printr-un concurs cu tema ”Elena Farago – prietena copiilor”, ediţia a XIII-a, organizat în colaborare cu Şcoala Gimnazială nr.22 – Mircea Eliade care se va desfăşura în Ludoteca Bibliotecii Alexandru şi Aristia Aman, coordonator prof. Elena Gavrilă. Pe parcursul acestor zile vor avea loc vizite la Casa Memorială Elena Farago.

Participă copii și elevi de la următoarele grădinițe și școli programate astfel:

Luni, 27 Martie
9-10- Grădinița Elena Farago
10-11- Grădinița Elena Farago
11-12- Școala Gimnazială Mihai Viteazul
13-14- Școala Gimnazială Coțofenii din Dos

Marți, 28 Martie
9-10-Școala Gimnazială Alexandru Macedonski
10-11- Grădinița Dumbrava Minunată
11-12-Școala Gimnazială Bîrza Olt- Pan M. Vizirescu
12-13-Școala Gimnazială Eliza Opran Ișalnița
15-16- Colegiul Național Ștefan Velovan

Miercuri, 29 Martie
10-11-Grădinița Ethos
11-12-Școala Gimnazială Bîrza Olt-Pan M. Vizirescu
12-13- Școala Gimnazială Sfântul Gheorghe

Joi, 30 Martie
10-11-Școala Gimnazială Bobicești Olt
11-12- Școala Gimnazială Bîrza Olt-Pan M. Vizirescu
12-13- Liceul Matei Basarab
15-16- Colegiul Național Carol I

afis-targ-turism

Târgul de Turism al Olteniei

afis-targ-turism10-12 martie 2017
Centrul Multifuncțional Craiova,
str. Târgului nr. 26

 

Târgul de Turism al Olteniei,
ediția a II-a

Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” organizează în cadrul Târgului de Turism al Olteniei, ediția a II-a:

  • Expoziție digitală ”Jurnalul lui Mircea Eliade – File regăsite”;
  • Expoziție de afișe ”Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”;
  • Expoziție de carte nouă, diverse domenii și cărți pentru copii;
  • Ateliere și activități educative pentru cei mici (vizionări filme, face painting, cărți de colorat);
  • Eliberare permise pentru bibliotecă.
afis-expo-brancusi

Constantin Brâncuși – 141 de ani de la naștere

afis-expo-brancusi20 februarie 2017,
Salonul Expozițional

Expoziție de carte

Constantin Brâncuși – 141 de ani de la naștere

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj – d. 16 martie 1957, Paris), a fost cel mai mare sculptor român, contribuind enorm la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Prin creațiile sale s-a făcut cunoscut în întreaga lume, lucrările fiind foarte căutate. A primit numeroase premii si distincții, iar opera și influența sa continuă să dăinuiască și după moarte, fiind considerate de o valoare inestimabilă.

Dintre titlurile expuse menţionăm:

  • Vincenzo, B., Brâncuși – Marea Operă, Paris, 2011, Editions Spectre;
  • Buican, A., Brâncuși – O biografie, Buc. , 2006, ed. Artemis;
  • Grigorescu, D., Brâncuși și arta sec. XX, Buc., 1999, ed. 100+1 Gramar;
  • Crăciun, V., Brâncuși – 10 desene necunoscute, Craiova, 2007, ed. Semne;
  • Cârlugea, Z., Constantin Brâncuși – orizonturi critice, Craiova, 2009, ed. Scrisul Românesc;
  • unirea3

    24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

    afis-expo-unireaVineri, 20 ianuarie 2017
    Sala “Acad. Dinu C. Giurescu”

    EXPOZIȚIE DE CARTE

    24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române

    Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

    Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală.

    Epoca Unirii Principatelor a fost un timp de mare intensitate istorică, pe toate planurile, s-au produs transformări structurale, care au conferit înfruntării dintre forţele vechi şi cele noi aspecte dramatice. Lupta pentru unire nu a reprezentat un scop în sine, nu a fost limitată la aspectele practice, politice, ci s-a extins asupra întregii vieţi a societăţii, s-a împletit firesc, cu tot ceea ce s-a întreprins pentru a se pregăti crearea statului modern al cărui beneficiar urma să fie poporul, în totalitatea lui.
    În perspectiv istorică, reformele care au succedat dublei alegeri de la cele mărunte la cele majore, apar ca având o însemnătate tot atât de mare ca şi actul propriu-zis al Unirii, concretizat în dubla alegere, moment declanşator în procesul de formare şi organizare a statului modern român.
    Pe drept, perioada istorică în care s-a realizat şi consolidat prin reforme statul naţional, poate fi apreciată drept perioadă a revoluţiei pentru unitate. De altfel, contemporanii înşişi i-au simţit ritmul, profunzimea şi dimensiunile.

    Dintre lucrările expuse amintim: Unirea 24 ianuarie 1859 (s.a.), Nicolae Iorga – Unirea Principatelor (1859) : Povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea statului român (1909), Acte şi documente relative la istoria renascerei României, Vol.9 – (1857-1859), publicate de Dimitrie A. Sturdza şi J. J. Skupiewski ( 1901), A. D. Xenopol – Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’union des Principautés en 1859, vol.2 – 1633-1859 (1896), Mihai Cojocariu – Zimbrul şi Vulturul : cercetări privitoare la Unirea Principatelor (2010 ), Luchian Deaconu, Otilia Gherghe –Oltenia și Unirea Principatelor (1999), Ion Ţurcanu – Istoria ilustrată a românilor de la origini până la Marea Unire (2007), Lupta artiştilor plastici pentru Unirea Ţărilor Romîne : 24 ianuarie 1859 – 1959 (1959), Unirea Principatelor și puterile europene (1984), Iosif Micu – Teme și subiecte filatelice din istoria României (1980), etc.

    eminescu7

    Mihai Eminescu – 167 de ani de la naștere

    afis-expo-eminescu13 ianuarie 2017
    Salonul Expozițional

    Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” desfășoară o serie de activități culturale cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la nașterea marelui poet național, Mihai Eminescu.

    Expoziție de carte

    Mihai Eminescu – 167 de ani de la naștere

    Poet, prozator și jurnalist român, considerat de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, tradus în peste 35 de limbi, Mihai Eminescu rămâne punct de reper pentru literatura română şi universală.

    Dintre titlurile expuse menţionăm:

    – Eminescu, Mihailu: Studiu criticu.-Blasiu:Tipografia Seminarului Archidiecesanu, 1891;
    – Eminescu, M – Poezii postume .- Bucureşti: Editura Minerva, 1905;
    – Predescu, Lucian – Enciclopedia României “Cugetarea” : Material românesc, oameni şi înfăptuiri .- Bucureşti : Editura Saeculum I.O., 1999
    – XXX – Manuscrisele Mihai Eminescu [Antologie] : Academia Română; Ediţie coordonată de Eugen Simion .- Bucureşti : Editura Enciclopedică ,[2005];

    Editii bibliofile:

    – Eminescu, Mihai – Poezii ( Desene de Nicolae Truţă) .- Slatina : Edition S. Scribul, 2005
    – Eminescu, Mihai – Scrieri esenţiale (coordonator Ion Soare) .- Râmnicu-Vâlcea : Editura Fortuna, 2002 ( 5 volume);

    afis-eliade

    Eliade se întoarce acasă!

    afis-eliade

    Vineri, 25 noiembrie 2016

    Sala ”Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”

     

    Vineri, 25 noiembrie 2016, ora 11.00

    Conferința “Mircea Eliade 4, Place Charles Dullin, Paris”
    CRISTIAN BĂDILIȚĂ, scriitor și istoric al creștinismului timpuriu

    Vineri, 25 noiembrie 2016, ora 12.00

    Inaugurarea Expoziției Mircea Eliade – Pagini inedite din Jurnal
    Manuscrise și lucrări semnate de Mircea Eliade aflate în colecțiile Bibliotecii Aman

    112 de pagini inedite din jurnal, singurele pagini ale versiunii originale, 1959-1962, redactate în limba română.

    afis-expo-beron

    Petăr Beron

    afis-expo-beronJoi, 24 noiembrie 2016, ora 10.00
    Sala ”Acad. Dinu C. Giurescu”

    Expoziția dedicată personalității de origine bulgară
    dr. Petăr Beron

    Organizată cu concursul Lectoratului bulgar al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova, această expoziție reunește aspecte din viața autorului primului manual bulgar pentru un învățământ modern.

    Petăr Beron, erudit bulgar de profesie doctor, s-a născut în anul 1795 într-un orășel de munte, Kotel, din Bulgaria de astăzi, iar soarta sa a fost strâns legată de România și în special de Craiova. După ce termină medicina la Műnchen și își dă doctoratul în medicină, este numit doctor la Craiova, în anul 1832. Timp de 7 ani, cât a deținut acest post, d-rul Petăr Beron s-a ocupat și de controlul asupra comerțului cu produse medicamentoase, împiedicând vânzarea în farmacii a produselor cu conținut discutabil.
    În anul 1841 cumpără o moșie în împrejurimile Craiovei, unde exista și un han, la drumul spre București. Amintirea sa este păstrată și azi prin denumirea zonei de la marginea Craiovei – Hanul Doctorului.
    Dr. Petăr Beron a acordat o mare atenție educației. Este considerat părintele educației laice în Bulgaria, fiind autorul primului manual cu conținut laic în limba bulgară „Abecedarul cu pești”.
    Își găsește sfârșitul aici, la Craiova, în 1871, la moșia sa de la periferia orașului.
    Dr. Petăr Beron reprezintă una dintre cele mai mari personalități din perioada de Renaștere a Bulgariei.
    Cu acest prilej, o delegație condusă de dna. Prof. Dr. Elka Traykova, directorul Institutului de Literatură de pe lângă Academia de Științe din Bulgaria, va fi prezentă la biblioteca județeană.
    Volumele donate vor fi un semn al legăturii culturale între români și bulgari.

    afis-expo-ziua-limbilor

    Ziua Limbilor Europene

    afis-expo-ziua-limbilorLuni, 26 septembrie 2016
    Salonul Expozițional

    Expozitie de carte

    Ziua Limbilor Europene

    Ziua Limbilor Europene este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, cât și învățarea limbilor străine pe tot parcursul vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv atragerea atenției publicului asupra importanței învățării limbilor străine, dar și sensibilizarea cu privire la existența tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea acestora. Manifestarea a debutat în anul 2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor vorbite. De atunci, în fiecare an, la 26 septembrie, în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei, se sărbătorește Ziua limbilor vorbite. În Europa se vorbesc 23 de limbi oficiale, dar există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.

    Dintre titlurile expuse menţionăm:

  • Grecu, V., Studii de istorie a lingvisticii românești, ed. Didactică și Pedagogică, Buc., 1971;
  • Frisch, H., Relațiile dintre lingvisica română și cea europeană, ed. Saeculum, Buc., 1995;
  • Murar, I., A history of the English language, Nunta de diamant, ed. Universitaria, Craiova, 2005;
  • Aioane, M., Dicționarul principalelor verbe italiene și construcțiile lor specifice, ed. Polirom, Iași, 2005;
  • afis-expo-regina-ana

    Doliu la Casa Regala a României

    afis-expo-regina-ana8 august 2015
    Salonul Expozițional

    Expoziție de carte

    Doliu la Casa Regala a României

    Pricipesa Ana de Bourbon-Parma, născută la Paris în anul 1923, devine soţia Regelui Mihai I al României în anul 1948. Aceasta l-a cunoscut pe Rege la Londra şi după doar o saptamană, Regele i-a cerut mâna, urmând să se căsătorească la Atena.

    O personalitate feminină marcantă, prin puterea exemplului şi principiile de neclintit, Regina Ana este comemorată prin expoziţie de carte, periodice şi fotografie, existente în colecţiile bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman”.

    Regina Ana a încetat din viață în ziua de 1 august 2016, în Elveția, lăsând Familia Regală a României, cât şi întregul popor român, în doliu.

    Dintre titlurile expuse menţionăm:

    • Principele Radu al României, Ana : portretul reginei, ed. Curtea Veche Publishing, Buc., 2013;
    • Radu de Hohenyollern-Veringen, Un război, un exil, o viaţă, ed. Humanitas, Buc., 2000;
    • Principesa Margareta a României, Principele Radu al României, Nunta de diamant, ed. Rao, Buc., 2008;
    • Prince Radu of Romania, The King’s Year, ed. Curtea Veche Publishing, Buc., 2013;